
Filozofia lui ‘n-am timp’

Te-ai gandit vreodata daca tu esti acolo atunci cand raspunzi cuiva spunandu-i ‘nu am timp’? Ce s-ar intampla oare daca in loc de ‘NU’ ai raspunde cu ‘lasa-ma sa ma gandesc la asta’? Cum ar fi daca inainte de orice ai face – ti-ai da timp, ai lua o pauza si ai constientiza ce anume ai de facut, ce ar fi mai corect si mai aliniat cu sinele tau? Cred ca atitudinea fata de timp te face liber sau pur si simplu prizonier al propriei tale inconstiente.
Traim o viata galopanta. Daca nu fizic, mental cu siguranta. Poti sa stai si sa fii absent – nu are legatura cu actiunea. Pare ca alergam mereu dupa ceva ce ne-ar implini mai mult, ne-ar aduce succes mai repede, sau ne-ar face sa ne simtim mai iubiti. Degeaba tragi tare azi pentru a indeplini X lucru, pentru ca poimaine va aparea altceva, pentru care iti vei lua din nou angajamente si asupra caruita iti vei canaliza energia si timpul. Mereu absent, mereu inconstient.
Timpul tau este mai valoros decat banii. Repet – timpu > banii. Interiorizeaza asta si vezi ce anume inseamna pentru tine? Tin sa iti amintesc ca proiectele de genul asta nu se vor termina decat atunci cand vei avea curajul sa spui stop. Stii de ce nu ai timp? Pentru ca nu esti constient de realitatea in care traiesti.
Acum cateva zile am revazut filmul cu Jim Carrey – ‘Yes Man’, si mi-am propus sa ma observ – sa vad, oare eu de cate ori spun ‘Nu’ intr- o zi. Eh – asa fac si cu timpul ( si aici de mentionat si faptul ca poate daca nu l-ai mai lua pe nu in brate- ai reusi chiar sa faci sa ai timp! Asa, pentru ca poti…) Observ ce anume simt ca vreau sa fac din tot sufletul si ce anume fac doar pentru complezenta, de nevoie. Observ si constientizez ca acolo unde imi duc atentia merge si energia. Incerc sa ma opresc inainte de a face ceva, orice activitate, si sa ma adun – inainte de a face-o.
La sfarsitul unei zile, iti spun drept, daca ramai prins in valtoarea gandurilor, iti dai seama ca parca a trecut inca o zi pe langa tine, fara ca tu sa fii prezent- pentru ca te-ai gandit la altele, ai fost in alte dimensiuni. Ce mai? Poti citi 701 carti de spiritualitate, poti sa devii dependent de workshopuri de crestere personala sau experiente trans, extra si hyper – dar daca nu ai prezenta de spirit – sa constientizezi momentul ACUM – nu faci decat sa te adancesti mai mult in problema (sau eventual sa ai nitel o idee dar fara profunzime si aplicabilitate).
Iti propun un exercitiu – incepe o zi cu intentia de a face lucrurile constient, din punctul in care te trezesti si pana te culci – inspira profund si realizeaza ceea ce esti pe punctul sa faci, deci evita sa te trezesti facand ceva robotic. Incearca sa fii vigilent si observa unde se duce atentia. Cum decurge o astfel de zi pentru tine? Simti sau nu o mai mare satisfactie in ceea ce faci?

